Iarta-ma! Iti cer iertare de mii de ori, chiar daca, sincer, nu stiu pentru ce...Si macar atata lucru ar trebui sa crezi, ca acum sunt sincera, pentru ca nu as putea sa mint acum. Nu as avea nici de ce, nici pentru ce...
Stii? Am vrut de mult sa scriu ceva despre asta. Si in sfarsit mi-am facut curaj. La urma urmei, ce mai am de pierdut? Cel mai valoros lucru, si anume tu, deja e pierdut .
Te-ai indepartat fara urma, cu atat de mult timp in urma, incat cred ca m-ai si uitat. De fapt, nu cred. Sunt aproape sigura. Desi o mica particica din mine inca mai spera ca ma tii minte. "Wow!" Mai stii? Of...oare mai stii? Ca eu nu am uitat nimic. Nimic!
Tu erai cel mai important, desi atunci eram atat de oarba incat nu imi dadeam seama...Si chiar nu stiu de ce iti spuneam tie toate alea...Poate fiindca erai mereu acolo, ascultand si speram ca imi vei putea da sfaturi din viziunea ta asupra situatiei...
Daca as fi stiut ca timpul in care te voi avea e atat de scurt, crede-ma ca nu ti-as fi spus nimic. Nimic despre toate chestiile alea. Si poate te-as fi ascultat mai mult...sau doar te-as fi intrebat din cand in cand ce faci, iar tu mi-ai fi raspuns ca de obicei: "Ma gandeam...."
Dar nu aveam de unde sa stiu, trebuie sa fiu constienta de asta. Stii ce ma doare cel mai tare...ce ma enerveaza...ce ma scoate din minti pur si simplu? Ca nu stiu CE am facut!!! Macar atat puteai sa faci, sa imi spui, sa imi reprosezi ceva si apoi sa dispari. Ma credeai, nu ma credeai, cel putin stiam si eu ce s-a intamplat.
Si habar n-ai de cate ori te-am facut idiot pentru felul asta de-a disparea. Si habar n-ai nici cat de mult ma mint pe mine cand iti spun asa...cand imi spun "Ce mai conteaza?", cand imi spun ca nu ma mai intereseaza...Da...inca ma intereseaza....pentru ca, repet, TU ai fost si vei ramane cel mai important...
Wow, unele versuri din melodia asta imi amintesc atat de mult de tine...incat imi curg lacrimile neincetat cand o ascult...Dar, bineinteles...ce iti mai pasa tie?
