Dark and Cold

E atat de frig...In mine.
E asa intuneric...in mine...mult mai intuneric decat in cea mai neagra noapte...

No "thank you", please!

I think that for love and friendship there's no need to say thank you.

You don't know what it's like.

Do you ever feel like breaking down?
Do you ever feel out of place?
Like somehow you just don't belong
And no one understands you
Do you ever wanna runaway?
Do you lock yourself in your room?
With the radio on turned up so loud
That no one hears you screaming

No you don't know what it's like
When nothing feels all right
You don't know what it's like
To be like me

To be hurt
To feel lost
To be left out in the dark
To be kicked when you're down
To feel like you've been pushed around
To be on the edge of breaking down
And no one's there to save you
No you don't know what it's like
Welcome to my life

Do you wanna be somebody else?
Are you sick of feeling so left out?
Are you desperate to find something more?
Before your life is over
Are you stuck inside a world you hate?
Are you sick of everyone around?
With their big fake smiles and stupid lies
While deep inside you're bleeding

No you don't know what it's like
When nothing feels all right
You don't know what it's like
To be like me

To be hurt
To feel lost
To be left out in the dark
To be kicked when you're down
To feel like you've been pushed around
To be on the edge of breaking down
And no one's there to save you
No you don't know what it's like
Welcome to my life

No one ever lied straight to your face
No one ever stabbed you in the back
You might think I'm happy but I'm not gonna be okay
Everybody always gave you what you wanted
Never had to work it was always there
You don't know what it's like, what it's like

To be hurt
To feel lost
To be left out in the dark
To be kicked when you're down
To feel like you've been pushed around
To be on the edge of breaking down
And no one's there to save you
No you don't know what it's like (what it's like)

To be hurt
To feel lost
To be left out in the dark
To be kicked when you're down
To feel like you've been pushed around
To be on the edge of breaking down
And no one's there to save you
No you don't know what it's like
Welcome to my life
Welcome to my life
Welcome to my life

Sick of me

   "Sick of being miserable"...Mda...cam stiu cum e...cam am ajuns si eu in faza asta, dar chestia e ca nu prea stiu cum sa ies din aceasta stare si nici nu cred ca depinde foarte mult de mine... O fi, n-o fi asa, dar asta cred si nu-mi iese din cap...

   Sincer...incep sa ma satur sa fiu eu...Ma satur de senzatia asta idioata ca nu ma simt in regula nicaieri...de faptul ca nu pot avea incredere in lumea asta perfida...de faptul ca nu am un loc al meu, in afara de camera in care ma retrag pt a asculta muzica sau a citi ceva, pretinzand ca astea ma vor ajuta sa uit de golul din mine...

   Si, ca de obicei, imi fac mereu de lucru, imi ocupa fiecare minut din zi, tocmai pentru a nu ma gandi la nimic, pentru a nu ma gandi la tot ce imi lipseste...But, bloody hell...I can't get away! Tot vine momentul in care ma pun in pat seara si, inainte sa adorm, raman singura cu mintea mea...raman la cheremul ei...iar ea nu se sfieste sa ma tortureze ori de cate ori are ocazia...

   Cum poti sa-ti faci mintea sa taca odata din gura? Cum poti sa-ti faci inima sa inceteze cu sperantele si visele inutile? Incerc sa nu le mai dau atentie, stiu ca sunt in zadar, dar totusi ele raman in mine. Oricat as zice eu ca nu e asa, ca sunt cat de cat okay... Intr-un fel stiu, fiindca, asa cum am mai spus, am avut o perioada in care nu mai simteam nimic...perioada care a fost declansata de o mare dezamagire. 

   Oare sunt pregatita sa trec din nou prin asa ceva doar ca sa mi se intoarca indiferenta aia completa? Nu stiu...Nu mai stiu nimic...

No one left

   Ce aiurea e cand trebuie sa mergi intr-un loc...in care stii ca nu ai pentru cine sa fii acolo... Ca nu mai gasesti pe nimeni care sa conteze...si ca nu vei putea scapa prea curand...

 
   I'm starting to feel that more than ever now... And the worst part is I don't have any place to be there for someone in particular...There is no one left...

January mood

Am I the only one that gets sad in January...?

Understanding myself, finally...

Maybe...after all this...I'm starting to want all or nothing. I decide if it can be all or nothing, so it becomes easy to let go, when I don't think I can take all from something....

Don't you understand me? There is no need :-j
I understand myself.

Ghost of year past

Nu e chiar ultima zi a lui 2011, dar e la fel de buna pentru a spune cateva vorbe in amintirea acestui an, care se indreapta cu pasi repezi spre prapastia istoriei.

Am primit o multime de urari azi...mai mult sau mai putin la fel....dar, in esenta, la fel :"Craciun Fericit". Si stiti ceva? Chiar a fost unul fericit....sau, cel putin...unul linistit... Pentru ca odata ce nu iti mai doresti cu disperare sa ai parte de ceva anume...odata ce nu mai lasi acea dorinta sa te consume, sa muste din tine putin cate putin in fiecare zi...si dupa ce depasesti intr-o anumita masura toate fazele durerii care urmeaza partii in care visul tau se sparge in mii de bucati minuscule, imposibile de refacut....apare o oarecare resemnare...pe urma,nimic...iar apoi doar liniste... 

Anul 2011...a fost unul dintre cele mai rele pentru mine. Am trecut de-a lungul lunilor lui de la dorinta, speranta, bucurie,  la durere, deznadejde, uneori chiar disperare. Am avut parte si de momente de dezamagire profunda. Da, dezamagire...sau poate un "Wake up call", pentru ca, poate, undeva adanc in sufletul meu, mai speram ca lumea sa fie putin buna. Dar a trebuit sa invat iute ca lumea e trista, implacabila, nerecunoscatoare, fatarnica, invidioasa, nerusinata, imbecila, dura! Si sa nu indrazneasca cineva sa ma contrazica...sau....go ahead! Yeah, knock yourself out! Insa, mai devreme sau mai tarziu, imi veti da dreptate, cu siguranta.

A trebuit de asemenea sa trec peste toate sentimentele astea...ce altceva puteam sa fac? Odata ce ai fost jos, alta directie spre care sa te indrepti este numai in sus, nu? Oricum...nu mai sunt aceeasi...Si poate nu comentez eu la toate chestiile pe care le spun sau fac unii, dar fiti siguri ca mi-am format deja o parere, pe care ABSOLUT NIMENI nu mi-o poate schimba vreodata! Si-apoi, la ce bun sa-mi racesc gura de pomana? De parca are cineva urechi sa asculte :-J

Am invatat apoi, la fel de repede....ca timpul zboara cu o viteza ametitoare. Fudging too fast! Si de atunci...de cand mi-am primit "Revelatia" mult dorita, incerc sa ma bucur cat mai mult de lucrurile care imi apartin, imi apartin cu adevarat si pe care nimeni nu mi le poate lua - familia si scrisul...

Dupa ce mi s-au frant aripile ce abia se inaltau cu atata brutalitate, a urmat o perioada in care nu mai simteam nimic. Voi stiti ce e ala nimic? Nimicul absolut? Ma simteam de parca eram goala pe dinauntru...de parca devenisem unul din vampirii pe care ii iubesc atat, pt puterea lor de a-si opri sentimentele. Se pare ca si eu mi le oprisem. De tot. Nu mai simteam nici tristete, nici emotie, nici bucurie, nici afectiune... Nimic, nimic. La un moment dat incepuse sa imi fie si frica. Frica de a ramane asa 4ever, de a nu mai simti nimic niciodata. Tin sa-i multumesc aici scumpei mele prietene Evelyn...Care a fost singura, dupa familie, ce a ramas alaturi de mine si mi-a ascultat pana si cele mai prostesti ganduri si temeri. Nu voi uita niciodata ce mi-ai spus: (you will feel again)"When you will find someone who deserves to feel something for". Well, my darling, I'm still waiting in line!

Am pierdut multe anul asta. In primul rand, mi-am pierdut cel mai bun prieten...si increderea in prietenie. Mda...eu....care anu' trecut sustineam ca prietenii sunt totul...Dar...ce sa spun....? Doar Coelho zicea "Cand generozitatea destinului e prea mare, apare mereu o fantana in care pot cadea toate visurile". Well...numai de "fantani" am avut parte anul asta... Asta e... I'll keep going, what else can I do?! The world won't stop spinning because I'm broken. Because anyone else is.

Poate va intrebati cum sunt acum. Pai...fudging SCARED - pentru ca vine BAC-ul...Si...inside....I don't know...Really...That nothing it's getting filled with some sort of something. :)) Cel putin, simt durerea -din nou- si bucuria. Nu va imaginati ca ar fi ceva mai mult de atat. :P

Totusi...anul asta mi-a adus si primele doua realizari importante: mi-am luat permisul de conducere si am castigat concursul de cultura generala de la liceul meu. :D Sooo....oficially I'm one of the smartest girls there, if I can say that :)) Mda...macar asta...daca inima e goala...cel putin mintea sa-mi functioneze la parametrii normali :-j A fost frumos cand m-a aplaudat o sala intreaga....sau ma rog, toti cu exceptia celor cateva persoane care aveau alt concurent preferat. :)) Dar stiti ce e cu adevarat minunat?

Ca tata este foarte mandru de aceasta cupa.

Bucuria lui e de nepretuit pentru mine.

Priceless :X:X:X

Deci...cam astea sunt lucrurile pe care le-am avut de spus... I can't do anything else than hold on tight in this rollercoaster and wait to see what 2012 has for me. 

                                                                                                                                 See ya!

P.S.: Pentru cei care va doriti cu disperare sa va maturizati...chestia asta is sooo overrated! Cu cat va veni mai tarziu, cu atat mai bine! La ce bun sa vedeti mai repede cum e lumea in realitate?! Keep your innocence and your dreams as long as you can...they will both leave you soon enough and you won't be able to get them back very easy!

My only wish

All I want for Christmas...is my best friend back... F! I miss you! :(

Ceva despre femeile Rac ;))

Timiditatea ei ascunsa si teama de a nu fi respinsa sînt la fel de mari ca si la barbatul zodiei. Racilor le place sa aiba secrete. Nu sînt genul care sa se confeseze, dar pot sa asculte confesiunile altora. Temerile iubitei tale lunare îti pot crea probleme. Ea se teme ca nu e destul de frumoasa, destul de desteapta, destul de tînara sau destul de batrîna. Nu conteaza ca are o silueta de manechin, un chip ca al Elenei din Troia si o minte ca a lui Aristotel, tot se va simti stînjenita. Asigur-o ca e tînara, adorabila, logodita si ca esti al ei. Daca îi spui asta de vreo douazeci de ori pe zi, s-ar putea sa înceapa sa te creada. Starile ei de spirit se vor schimba în medie de patru ori pe luna, cu fiecare patrar al Lunii, plus fluctuatii minore de doua ori pe zi, o data cu mareele. E oarecum previzibila într-un mod imprevizibil. Aceasta caracteristica o poate face sa-ti para misterioasa si fascinanta, dar te va scoate din minti atît de mult încît uneori îti va veni sa o strîngi de gît. O alta temere majora a femeii Rac va fi faptul ca nu o iubesti suficient de mult. Pentru un mascul cu sînge în vene, aceasta temere va fi usor de îndepartat. Dovedeste-i cît de mult o iubesti, cît de des vrei, caci ea va fi minunat de receptiva. Însa, o data cu îndepartarea acestei insecuritati, s-ar putea sa apara o noua problema. Sincer vorbind, dupa ce ai cîstigat pe deplin o femeie Rac, ea s-ar putea dovedi putin cam prea tenace, ca si cum nu mai are de gînd sa-ti dea drumul pîna la sfîrsitul vietii. Asta nu e asa de rau. Exista barbati care tînjesc dupa o asemenea loialitate. Daca ai avut norocul sa-i cîstigi dragostea, tu nu vei mai tînji niciodata nici dupa afectiune, nici dupa delicatese culinare. Rîsul ei zurliu îti va umple si el viata de placere, iar umorul ei frust si sanatos îti va fi si mai drag cînd te vei gîndi la sirenele sarcastice cu spirit cinic si chicoteli ipocrite. Este îngrozitor de nedrept sa te joci cu inima femeii lunare, pentru ca te va iubi, respecta, asculta si, uneori, te va cicali putin, cu sincer devotament. De ce ai încuraja o dragoste atît de rara, daca nu ai de gînd sa si raspunzi la fel? Nu uita cît e de tenace! Poate ca tu doar flirtezi putin cu ea, dar îti va fi greu sa pui capat relatiei, caci ea nu aude fluierul de sfîrsit al meciului. Sentimentele femeii Rac nu au nimic superficial.